Trupa fraţilor Cavanagh a fost una dintre primele formaţii metal care au concertat în Bucureşti, la puţini ani după evenimentele din Decembrie 1989. De altfel, istoria Anathema se leagă de România, primul lor turneu european trecând şi prin Capitală, în aprilie 1994. Tot în aprilie, dar în 2013, britanicii au oferit un recital acustic.
Puţini sunt cei care i-au urmărit şi acum 19 ani, la Polivalentă, dar şi în Hard Rock Cafe, zilele trecute. Generaţiei fanilor doom/death care au scuturat din plete în show-ul care a făcut parte din „Manic Depression Tour” i-a urmat cea a tinerilor care au umplut clubul din Parcul Herăstrău. La fel de entuziaşti, aceştia au cântat alături de muzicieni pe tot parcursul spectacolului.
Vincent (voce, chitară) şi Daniel Cavanagh (voce, chitară, clape) au fost însoţiţi de această dată doar de Lee Douglas (voce). Restul instrumentelor au fost substituite de sample-uri, însă chiar şi aşa legătura emoţională dintre artişti şi public s-a realizat cu uşurinţă.
Setlistul a inclus piese precum “Thin Air”, “Deep”, “Forgotten Hopes”, “Destiny is Dead”, “Untouchable” part I-II, “Dreaming Light” şi „Parisienne Moonlight”. “One Last Goodbye” a fost dedicată tuturor celor care “cunosc senzaţia de a pierde pe cineva drag”. Un moment deosebit a fost reprezentat de “A Natural Disaster”, prima melodie care a fost înregistrată de solista Lee Douglas ca lead vocal, după ce aceasta s-a alăturat trupei, în 2000.
Dintr-o perioadă anterioară a istoriei Anathema datează „Lost Control”, care „a fost compusă de un bun prieten al nostru, Duncan Patterson”, după cum a ţinut să precizeze Danny, recunoscând meritele celui care a fost membru al grupului până în 1998. “Temporary Peace” şi “Flying” au încheiat prima parte a concertului, după care Vincent şi Lee s-au retras în culise. Scena i-a aparţinut în totalitate lui Daniel, pentru două piese: “Are You There” şi “High Hopes”. Aceasta din urmă, lansată de Pink Floyd, a devenit deja o constantă în show-urile acustice Anathema. „Dacă nu o cunoaşteţi, mergeţi acasă să o ascultaţi”, a glumit chitaristul.
Formula de trio s-a reunit pentru finalul recitalului. “Angelica” şi “Hope” au precedat micul omagiu adus de către muzicieni faimoşilor lor conaţionali. La loc de cinste în sufletul lor se află The Beatles, cei care, în opinia lui Vincent, sunt „peste Black Sabbath, peste oricine altcineva”, fiind „la fel de profunzi ca şi iubirea”. Din repertoriul lui Lennon, McCartney & Co. au ales ultracunoscuta „Oh! Darling”.
A urmat o nouă incursiune în discografia Pink Floyd: „Another Brick In The Wall”, scrisă de Roger Waters - „cel mai mare compozitor pe care l-a dat ţara noastră”, după cum consideră solistul Anathema. Pentru final au păstrat una dintre cele mai vechi piese incluse în setlistul de la Bucureşti: „Fragile Dreams”.
„Am rămas fideli muzicii, am rămas fideli nouă înşine. N-am căutat niciodată să ne îmbogăţim, altfel ne-am fi orientat spre gothic”, au mai spus artiştii. Şi chiar dacă stilul Anathema a evoluat în timp, muzica lor continuă să prindă la publicul din România. „Suntem trupa care a cântat aici pentru, poate, cea mai lungă perioadă de timp”, după cum a observat Vincent Cavanagh.
O galerie foto de la concertul din Hard Rock Cafe, pe jurnaldemedia.wordpress.com.
